you have the power don't leave us

tata e îmbrăcat în hăinuţele mele

  când face pe el  râdem împreună  îmi da impresia că  îşi

 apreciază organoleptic fecalele sau le strânge în mâini ca pe un fel de argilă

după ce îl schimb preferă laptele de vacă refuză sânul matern

plânsul neînţeles  şi nesomnul lui  mai ales  noaptea   

trecerea revoluţionară de pe un picior pe altul să aibă

oare  efectul unui vacccin anti-frică în gâtul posterităţii ?

 lucrez în  şantierul naval e falimentat la 3 decenii  de  când mă angajasem  

atunci îi mângai gardul

 în pauza de masă sau în timpul liber

mai bat câte-un cui în pătuţul de fier odată finalizat

îl ridic pe umeri până acasă

 ştiu că tata va bara prin plâns  fulgerul lui dumnezeu  chiar

 dacă  nu sunt supărat sau obosit şi nu-l pălmuiesc fundul

rămas pur de care creierele  se ţin lanţ azi şi se întreabă de ce -chiar de ce ?

ocup un post de şef la gold  mă ofer  muncitoresc neajutoraţilor nu privesc ceasul

aparţin generaţiei 56  în prezent  am coloana vertebrală ca tulpina unei  viţe bolnave

tata la cei 43 de ani  se mândreşte  cu  forţa de spalier şi  inimile familiei în el.

 

Add a comment