Spații cucerite

 „Până nu ne-am înstrăinat de tot,/ trăind la poli diferiţi,/ dar nu şi în lumi diferite,/ îţi scriu acest mesaj/ pentru a ţine minte/ Mă trezeam, zi de zi, dimineaţa devreme,/ mă înhămam la plug/ şi întorceam brazde adânci în mine,/ apoi semănam speranţa,/ pe urmă bucuria, după aceasta dorinţa,/ în acelaşi cuib presărând numaidecât şi/ câte-un gând de bine (bineînţeles pentru tine)./ Seara însă culegeam disperarea,/ tristeţea şi lehamitea…/ dar nu mă vedeam înfrântă,/ ziceam că mâine, mâine va fi numaidecât/ altfel.” (fragment din Scrisoare de ţinut minte, Liliana ARMAŞU)             

 

Mâine va fi altfel este titlul noii cărţi de poeme a Lilianei ARMAŞU – un jurnal liric al stărilor celei care scrie.

Autoarea a debutat editorial în 2001, cu volumul de versuri Eu scriu… Tu scrii… El este, distins cu Marele Premiu al Festivalului Naţional de Literatură „Tudor Arghezi” din Târgu-Jiu. Singurătatea de miercuri (2010), a doua carte de poezii a autoarei, o consacră pe Liliana ARMAŞU drept poetă a singurătăţii.

Mâine va fi altfel demonstrează încă o dată că Liliana ARMAŞU nu compune poezii, ci smulge crâmpeie dureroase, vii, încă aburind de-a lungul rupturii, din propria existență” – notează în prefaţă criticul literar Eugen Lungu.

***

Întrebând-o în urmă cu câţiva ani în ce măsură literatura română din Basarabia valorifică oportunitatea de a deveni cunoscută în România şi în Europa, Valentina TĂZLĂUANU mi-a dat următorul răspuns:

Este prematur să vorbim despre o cunoaştere europeană a literaturii basarabene de vreme ce nu suntem suficient de vizibili nici în spaţiul literaturii de limbă română. Este adevărat că în ultima jumătate de secol mulţi scriitori din Moldova (nu neapărat cei mai valoroşi, fiindcă în Uniunea Sovietică funcţionau alte criterii) au fost traduşi în limba rusă şi în limbile unor republici unionale. Tot prin filieră rusă autorii moldoveni au beneficiat de traduceri în volume aparte sau în antologii, în limbile unor ţări din fostul «lagăr socialist». Dar vorbim despre o nouă etapă şi de alte şanse… Importantă a fost pentru noi posibilitatea sincronizării cu literatura română. Şi în aceasta văd adevăratul câştig. O nouă respiraţie pentru autorii vârstnici, un cadru de referinţă (literar, cultural) nesperat de benefic pentru cei mai tineri, unii chiar şcoliţi în România. Însă de la oportunitatea de a deveni cunoscuţi până la cunoaşterea lor reală scritorii basarabeni mai au probabil un drum de parcurs. Iar pătrunderea lor în Europa, cu excepţia unor întâmplări fericite, este o problemă şi mai dificilă.”

Un răspuns lucid şi sobru. Un desen – în câteva linii ferme – a situaţiei literaturii române din Basarabia.

Valentina TĂZLĂUANU este cunoscută în spaţiul autohton mai degrabă ca redactor-şef al revistei Sud-Est Cultural, decât ca eseistă, critic literar şi critic de teatru. Este autoarea volumelor Măsură de prezenţă, 1999; Discursuri paralele, 2005; Lumea după Hamlet, 2011 şi a alcătuit antologii de teatru (Teatru. Patru texte, patru autori, 2000; Literatura din Basarabia în sec. XX. Dramaturgie, 2004).

Anul acesta, Valentinei TĂZLĂUANU i-a apărut la Editura ARC un nou volum de eseuri – Ceea ce rămâne – căruia îi doresc să ajungă la cât mai mulţi cititori de pretutindeni.

Textele incluse în carte punctează diversele momente ale istoriei literare basarabene, din ultimul deceniu. Valentina TĂZLĂUANU reliefează tendinţe şi evidenţiază obstacole în evoluţia realităţilor culturale, raportându-le la contextul social şi politic. Cultura este cea care rămâne după ce toate celelalte lucruri sunt date uitării – se deduce din scrierile autoarei.
 

***

Mâine va fi altfel de Liliana ARMAŞU şi Ceea ce rămâne de Valentina TĂZLĂUANU sunt două din cărţile cu care Editura ARC va fi prezentă la Salonul Internaţional de Carte desfăşurat la Chişinău, la sfârşitul lunii august.

Cu acest prilej, la standul editurii se vor găsi şi Absintos. Nori de cerneală (versuri) de Grigore CHIPER – poet, prozator, eseist traducător, profesor universitar şi redactor asociat al revistei Contrafort. Un microroman pentru copii – Ghiozdanul zburător, de Nicolae POPA. Plus trei antologii.

Două fac parte din colecţia „Primăvara poeţilor”: Amiaza lucrurilor de Valentin ROŞCA (1925-1987), volum care marchează 90 de ani de la naşterea autorului; şi Contur de meditație, o carte cu poezii selectate din cele mai importante plachete ale lui ION VATAMANU (1937-1993) – „poetul de pe baricade, sau poetul-tribun, unul dintre personajele principale ale anilor de renaștere națională.” (Lucia Țurcanu)

 

Numele acestor doi poeți rămân – încă – necunoscute în România.

Un eveniment editorial va fi apariţia Cărţii prozei scurte, volum publicat la iniţiativa şi cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

Dragi cititori ai rubricii Basarabia literară, Salonul Internaţional de Carte de la Chișinău vă așteaptă la sfârșitul lui august. Iar noutățile de la Editura ARC sunt un bun motiv să vă aflaţi acolo.

Add a comment

Plain text

  • Web page addresses and e-mail addresses turn into links automatically.
CAPTCHA
This question is for testing whether or not you are a human visitor and to prevent automated spam submissions.
Image CAPTCHA
Enter the characters shown in the image.