un text de Adrian Pop
Proză
epigrame selectate de Nelu Ioan Gârda
poezie de Maria Folea

după-amiaza mea de cîine

 

am învățat că tot ceea ce nu se spune la timpul său

crește domestic în tine și crezi că-i ok

pînă-ntr-o zi cînd îți sfîșie măruntaiele

ca un tigru de circ ce-și ucide dresorul

și publicul crede că face parte din număr

 

eu n-am știut să-ți vorbesc niciodată

mă trezeam dimineața cu inima-n dinți:

gata astăzi e ziua în care nu las nimic nespus

gata astăzi e ziua în care sunt sfîntul andrei

din trupul tău fac o cruce piezișă pe care

să-mi dau liniștit viața

 

și nu făceam altceva decît să amușin urma hainelor tale

îți căutam cu privirea mașina în spatele băncii

dacă o parcai strîmb din nou însemna că ai o zi proastă

ca să te simți mai bine

imaginam o după-amiază de cîine în care mă numeam sonny

intram peste toți idioții cu ecusoane portocalii

pe care citeai consilier credite

îi luam ostatici comandam pizza

cuceream mulțimea de gură-casă cu dragostea mea pentru tine

 

mă rugam coapselor tale

cum se roagă turiștii lipsiți de noroc lui cristo redento

dumnezeu își lua tălpășița din capul meu

cînd prin cămașa încheiată pînă la gît

școlărește

îți vedeam sînii cum saltă ca știucile din iazul episcopiei

cînd ies noaptea să prindă afide

 

ca să nu mă înghită de viu ce n-am spus

și să devin eu însumi o tăcere călduță

mai vorbesc uneori cu fabio iosefinul

încearcă să m-aducă pe calea cea bună

îmi spune c-aș putea fi un nou sfînt augustin

(mă potrivesc și la vîrstă)

care spune neliniștită este inima noastră pînă

se va odihni în tine

eu îi răspund că prefer varianta lui cummings

port inima ta cu mine

trecem apoi la subiecte lumești cum am votat

ce patroni mai cunosc să sponsorizeze o acțiune de binefacere

zîmbesc undeva în adîncuri îmi închipui

că-i maestrul roshi

iar eu frumosul învins

 

n-am știut să-ți vorbesc niciodată

mi-a fost teamă să nu aflu că ești altă închipuire

ca tot ce-am imaginat pînă acum pentru tine

nu știu cine a zis dacă iubești pe cineva trebuie

să-l lași să plece

dar cel care a zis-o probabil imagina oameni

cu toate astea te las să pleci pentru că nu am altceva să-ți ofer

decît doi pesos de-argint și o pătură

ca santa anna după victoria inutilă de la alamo

 

 

Add a comment