Două femei

Arrivederci, Guguță! sau mame și șamane de Simona Castiglione este şi povestea emoționantă a două femei.

Antonella şi Vasiliţa.

O italiancă. Doctor în lingvistică, provine dintr-o familie de intelectuali. Are un soţ prosper, doi copii şi o depresie post partum pentru care face psihoterapie.

O emigrantă din Basarabia. Lucrează în casa Antonellei. Este căsătorită a doua oară, după ce rămăsese văduvă. Are puţin peste treizeci de ani. Se află în Italia, urmându-şi soţul aflat aici la muncă. E mamă a doi copii: o fată adolescentă (din prima căsnicie) şi un băieţel de şcoală primară. Pe fiica ei fusese nevoită să o lase acasă. Cu sine, îl are doar pe fecior. La un moment dat, va aduce pe lume încă un băiat.

Antonella este exponenta tipică a lumii civilizate. Spirit pozitivist, crede doar în concreteţea faptelor îndrituite ştiinţific.

Vasiliţa – ba! În copilărie, fusese ucenica Babei Dora, cea mai vârstnică vrăjitoare din lume. De la aceasta învăţase secretele ierburilor de leac. Bătrâna trăia în Codrul Lupilor, pădurea de lângă Vătămăneasa, satul moldovencei.

Convenţiile şi conformismul social (întâi al unei familii disfuncţionale; apoi al propriei familii) au sterilizat viaţa afectivă a Antonellei. Femeia e claustrată într-un univers interior plat, doldora de frici.

Vasiliţa vine dintr-o ţară primitivă, devastată de sărăcie. O lume pitorească prin locurile-i legendare, prin personajele-i stranii, prin poveşti. Posedă o forţă interioară pe care greutăţile nu i-o sufocă.

Antonella are fragilitatea unei plante exotice, crescute într-o garsonieră. Iar Vasiliţa – o vitalitate de sălbăticiune.

 

Ce le leagă, totuşi, pe-aceste două femei atât de diferite?

În primul rând, grijile de mame.

Apoi, neostoita nevoie de dragoste. De dragostea părinţilor care le-au crescut. A bărbaţilor pe care i-au întâlnit. A copiilor pe care i-au născut.

Mai au în comun dorinţa de libertate.

Two women de Tsuguharu Foujita

Antonella se zbate să se scape de tutela simbolică a unei mame autoritare. De perfecţionismul propriu – nerealist şi păgubos. De monştrii interiori.

Vasiliţa vrea să evadeze dintr-o lume lipsită de orizont. Şi să vadă marea.

Le mai leagă vulnerabilitatea. Dorinţele reprimate. Tristeţile. Bucuriile.

Prietenia.

Iar peste toate – sentimentul ratării.

Italianca e prizoniera unui mal de vivre cauzat de neîmplinirea familială şi accentuat fiziologic de proaspăta naştere.

Basarabeanca ratează – întâi – în plan personal (ambele măritişuri îi sunt păguboase, la un moment dat, este lovită şi ea de o depresie, legătura cu fiica mai mare se şubrezeşte.)

Apoi, ratează în plan social.

Încearcă să îşi facă un rost, fugind într-o ţară străină. (Paginile din romanul Simonei Castiglione în care e povestită călătoria Vasiliţei şi-a fiului ei spre Italia sunt un punct forte al romanului şi impresionează prin dramatism). Odată ajunsă aici, femeia trăieşte – o vreme – un entuziasm revigorant. (Ţara îi pare „acel loc unde dorințele căpătau contururile realităţii.”) Apoi, îşi conştientizează statutul de marginalizată, de tolerată. Din Arrivederci, Guguţă!... ar putea să fie citate, in extenso, fragmente întregi despre viaţa basarabeanului emigrant într-o ţară occidentală. Decupez o bucată care fixează câteva reprezentări identitare despre basarabeni şi italieni:

La Padova, în duminicile de primăvară, basarabenii se distrează pe malurile canalelor. Femeile aduc mîncare tradițională făcută de ele, dar cu ingrediente italiene. Bărbații cîntă la chitară, apoi se dansează împreună ca și cum am fi în bătătura casei. Dar nu e același lucru: mîncarea nu are gust, o roșie de-aici nu e o roșie adevărată. Nimeni nu vorbește despre asta, dar cu toții știm....

Ceilalți, italienii, nu vorbesc cu noi, dar nu vorbesc nici măcar între ei, între prieteni, părinții cu copiii, soțul cu soția. Nu fac petreceri acasă: casele lor trebuie să fie mereu perfecte, cu cearceafurile bine întinse, fără un fir de praf, lucrurile învechite trebuie aruncate, iar toate astea cad în grija noastră. Ei nu au niciodată timp, nu au chef, au pierdut bucuria inimii care parcă ar fi căzut în canal și nimeni nu se avîntă în apă să o scoată, ca să nu se murdărească...

Ascultând „vocea” narativă a Vasiliţei, ai putea supune că ratarea îi este înscrisă în ADN-ul etnic: „Unii spun că sîntem un popor fără personalitate. Istoria a făcut totul ca să ne-o smulgă. Ne-a mai rămas doar negativul acelei fotografii: noi nu sîntem puternici ca rușii, vitali ca românii, murdari ca țiganii, nu sîntem bogați ca italienii, nemții, francezii, spaniolii. Noi vrem să-i respectăm pe toți, nu vrem mila nimănui, ci doar să muncim din greu pentru banii care ne sînt dați. Noi nu sîntem încă slobozi de condiționări și nu sîntem emancipați, nici dezinvolți ca europenii. Noi nu sîntem încă «europeni»”.

În sfârşit, ratarea socială a basarabencei se cronicizează odată cu revenirea în Republica Moldova. La fel de spurcată ca intoleranţa străinilor, e judecata necruţătoare a confraţilor de-acasă, care nu o iartă pentru a nu-şi fi împlinit visul italian.

Romanul nu are o construcţie sofisticată. Există două partituri epice care alternează, iar acestea sunt interpretate de Antonella şi Vasiliţa. Autoarea nu reuşeşte să diferenţieze – în mod convingător – vocile acestora. Îmbină însă în mod echilibrat realismul unor bucăţi consistente; secvenţele de un naturalism frust; inserţiile lirice; exotismul dat de perspectiva magică din care este croită imaginea Basarabiei.

***

Simona Castiglione s-a născut în Sicilia, la Catania. Locuiește în Padova. Predă literatură italiană și creative writing. A debutat în 2010 cu antologia de povestiri La mente e le rose. Arrivederci, Guguță! sau mame și șamane reprezintă traducerea în românește a romanului Sottobosco (Ratio et Revelatio 2014, colecția Italia Felix). Raluca Lazarovici Vereş este traducătoarea romanului.

Simona Castiglione şi Raluca Lazarovici Vereş (Oradea, lansarea romanului)

Despre acest roman, puteți citi și aici: http://www.literaturadeazi.ro/content/basarabia-magic%C4%83

Comments

De unde se poate de achiziționat cartea?

Add a comment

Plain text

  • Web page addresses and e-mail addresses turn into links automatically.
CAPTCHA
This question is for testing whether or not you are a human visitor and to prevent automated spam submissions.
Image CAPTCHA
Enter the characters shown in the image.