ARC – după 20 de ani

Cine caută o „carte de vizită” a literaturii române din Basarabia ajunge – inevitabil – la colecţia Literatura din Basarabia în secolul XX, o serie de unsprezece antologii ,,pe genuri” (poezie; proză scurtă; roman; dramaturgie; eseu şi critică literară; literatură pentru copii; traduceri din lirica universală) plus O istorie critică a literaturii din Basarabia, în secolul XX. Cărţile au fost tipărite în 2004 de două edituri din Republica Moldova: Ştiinţa şi ARC.

 

Cine caută cel mai amplu dicţionar al limbii române, într-un singur volum, ajunge – aproape sigur – la Dicţionarul Explicativ Ilustrat al limbii române (DEXI), un cărţoi de 2280 de pagini care cuprinde 113 893 de cuvinte însoţite de 2 093 de imagini alb-negru şi color. Volumul este un proiect comun al editurilor basarabene Gunivas și ARC.
 

 

Editura ARC publică beletristică, istorie şi critică literară, jurnale, publicistică, albume de artă, studii de istorie, drept, lingvistică, muzică, educaţie, management, economie, contabilitate. Editează enciclopedii, dicţionare, lucrări didactice, traduceri Are legături cu prestigioase edituri internaţionale din Franţa, Spania, Italia, Anglia, SUA. Colaborează cu numeroşi autori de peste hotare.

 

Cărţile de la ARC au primit premii ale Uniunii Scriitorilor din România, ale Uniunii Scriitorilor din Moldova, Premiul Academiei Române, Premiul Asociaţiei Editorilor Români, Premiul de Stat al Republicii Moldova ş.a.

 

În 2014, ARC împlineşte 20 de ani. Despre reuşite certe şi despre realizări... amânate, despre cum s-a născut şi cum a crescut editura ARC din Chişinău, vorbeşte Iurie Bârsa, directorul acesteia.

 

 

*

˗ Ce aducea nou editura ARC, în urmă cu 20 de ani, în peisajul editorial din Basarabia? 

˗ Peisajul era unul dezolant în anii ‘90. Vechile edituri de stat se aflau într-un declin generat de șocul destrămării URSS și al ruinării sistemului socialist de planificare centralizată. Pe fundalul unui deficit enorm de carte în limba română tipărită cu grafie latină, puterea de cumpărare a potențialilor cititori scăzuse mult. Se crease o situație de confuzie generală care însă era prielnică pentru apariția businessului privat. Așa au luat naștere în acea perioadă mai multe edituri private, inclusiv Editura ARC. După ani lungi de cenzură, tentația de a edita cărți ce adineauri ar fi putut fi interzise era mare. Și credeți-mă că atunci încă nu știam care ar fi putut fi urmările acestor „acte de curaj”, deoarece chiar și în anul 1995 activitatea editorială era încă licențiată (tot un fel de cenzurare).

 ˗ Ce note definitorii caracterizează brandul ARC?  

˗ Vrem să credem că în cei 20 de ani de la înființare am reușit să ne clădim imaginea de editură serioasă care face carte de calitate. Această realizare se datorează în primul rând atitudinii responsabile pe care o avem față de fiecare etapă a procesului de producere a unei cărți, începând cu selectarea manuscrisului până la alegerea tipografiei care urmează să tipărească lucrarea. Cred că nu exagerez dacă afirm că urmăm întocmai metoda lui Kobayashi, metodă expusă de el în renumita sa carte 20 de chei ale succesului, apărută la Editura ARC.

Ca să atingem cele mai înalte standarde ale calității, colaborăm strâns cu cele mai bune tipografii din Republica Moldova, Ungaria, Italia, Belgia, România etc. Tocmai pentru că punem preț pe calitate, producția noastră a ajuns și în SUA. De câțiva ani, un client de peste ocean ne comandă periodic culegeri de probleme de matematică în limba engleză pentru cei pasionați de această disciplină. Factorul principal însă care determină brandul ARC este colectivul editurii. Trebuie să menționez că aproape 70% din colegii mei lucrează la ARC din momentul înființării editurii.

˗ Cu ce dificultăţi vă confruntaţi pe piaţa de carte din Basarabia şi din România?

˗ Piața de carte din Republica Moldova este relativ mică pentru a putea desfășura o activitate editorială foarte profitabilă. Numărul mic de cititori implică tiraje mici și, în consecință, avem prețuri mari la carte. Dacă la toate astea mai adăugăm veniturile mici ale populației și lipsa tradiției de a citi, obținem un rezultat puțin îmbucurător. Cu toate că avem cu România, din punct de vedere istoric și cultural, o piață comună de carte, de jure suntem două state diferite. Lucru ce impune noi rigori în cazul în care încercăm să ne extindem pe piața românească. Din cauza procedurilor vamale și a Legii privind obligativitatea repatrierii valutei, care este încă valabilă în Republica Moldova, nu prea poți face mare lucru. Ai nevoie de un intermediar sau un reprezentant care și-ar asuma niște riscuri financiare considerabile legate de închirierea unui depozit și de distribuirea cărților importate în rețelele marilor angrosiști. Momentul cel mai delicat vine odată cu obligația repatrierii valutei la o perioadă stabilită de timp. Din cauza crizei, mulți angrosiști de carte din România au intrat sau sunt pe cale să intre în insolvabilitate, lucru ce prevede o reorganizare a întreprinderii timp de trei ani cu absolvirea de responsabilitatea de a-și achita datoriile pentru cărțile vândute. Aceste termene nu sunt în corelație cu cele de repatriere a valutei și tot așa… 

Cum se descurcă unii editori? Simplu. Își deschid firme, adică entități juridice, în România cu toate atributele necesare unei întreprinderi românești (evidență contabilă, angajați, plata impozitelor etc.), dar juridic ei nu mai au nimic cu Basarabia. Este și asta o ieșire din situație, totuși eu pledez pentru liberalizarea de urgență a pieței de carte în întreg spațiul românesc. 

˗ Vorbiţi-mi, vă rog, despre câteva din realizările editurii – de pe parcursul acestor două decenii.

˗ Indiscutabil, realizările oricărei edituri sunt proiectele editoriale finalizate. Noi pe toate le considerăm importante, pentru că fiecare a avut rolul său în imaginea pe care o are acum editura ARC. Totuși unele proiecte au avut un ecou mai mare, atât la noi, cât și în România. Acestea sunt lucrările după care suntem recunoscuți dintre sutele de edituri românești. Aș pomeni în primul rând de colecția de albume de artă în care au intrat următoarele titluri: Patrimoniul cultural al Republicii Moldova; Mănăstiri și schituri basarabene; Icoane vechi din colecții basarabene, album care a luat premiul Asociației Editorilor din România și Premiul de Stat din Republica Moldova, colecția din 14 albume Maeștri basarabeni ai secolului XX, colecție realizată în parteneriat cu Muzeul național de Artă din Republica Moldova, Muzeul Național de Artă din România, Muzeul de Cercetări Științifice și Arte din Sankt Petersburg.

Colecția de dicționare a editurii ARC îl are drept cap de listă pe cel mai amplu Dicționar Explicativ Ilustrat al limbii române (DEXI) într-un singur volum, realizat în colaborare cu cercetătorii științifici principali, în frunte cu dna Eugenia Dima, de la Institutul de Filologie Română “A. Philippide” al Academiei Române, Filiala Iași, și cadre didactice de la Universitatea „Al. I. Cuza”.

În colecția Debut am lansat mai mulți scriitori români cunoscuți deja cum ar fi Iulian Ciocan, Mircea V. Ciobanu, Lucia Țurcanu, Tamara Carauș, Gheorghe Erizanu, Ștefan Baștovoi, Liliana Corobca, Mihai Vakulovski și alții.

În parteneriat cu cele mai bune centre universitare din lume, am editat și titluri de carte academică care s-au bucurat de un real succes: Principiile de bază ale contabilității, Auditing, Metodele de succes în marketingul direct, Contabilitatea costurilor, Analiza Cost-beneficiu, Strategia corporativă ș.a.  

În acești 20 de ani am adunat și o colecție, pot să zic solidă, de cărți ale unor autori străini cu renume care au scris despre Basarabia: Chestiunea Basarabiei în istoriografia comunistă, autor Wilhelmus Petrus van Meurs; Limbă și politică în Republica Moldova, de Klaus Heitmann;  Provincia pierdută. Aventuri într-o familie moldovenească, de Stephen Henighan;  Moldovenii, România, Rusia și politicile culturale de Charles King; MOLDOVA. Atuurile francofoniei, de Florent Parmentier; Disidența democrată. Națiune și democrație în RM, de Andreas Johansson.

Ultima realizare a noastră asupra căreia vreau să atrag atenția este albumul cu CD ROCKul, „Noroc”-ul & noi, scrisă de Mihai Ștefan Poiată. Cartea este un vast tablou al anilor ’60-‘70 ai secolului trecut, fundal pe care a fost proiectat parcursul legendarei formații NOROC. 

˗ Care obiective nu au fost atinse potrivit aşteptărilor?

˗ Din obiectivele neatinse, rămân totuși cu regretul că, din anii ’90 și până acum, nu am reușit să mărim tirajele pentru edițiile în limba română, chiar și în situația în care numărul de cititori vorbitori de română teoretic ar fi trebuit să crească.     

˗ Ce planuri editoriale aveţi pentru următorii 20 de ani?

˗ Se spune că Dumnezeu tot timpul râde de planurile noastre. Avem nenorocul sau poate fericirea să trăim în perioada marilor schimbări. De aceea e riscant să-ți pui în față obiective pe un termen mai lung. Ne dorim în primul rând o stabilizare a pieței de carte, fie chiar și la cota minimă, dar e important să oprim declinul acesteia. Iar în contextul semnării acordului de liber schimb cu UE, ar fi bine să avem o piață unică de carte în tot spațiul românesc, fără restricții, taxe și tot felul de obligativități. În rest, idei avem foarte multe și sper să le realizăm pas cu pas pe toate.

De-am avea cititori!         .  

Add a comment

Plain text

  • Web page addresses and e-mail addresses turn into links automatically.
CAPTCHA
This question is for testing whether or not you are a human visitor and to prevent automated spam submissions.
Image CAPTCHA
Enter the characters shown in the image.